Statul trebuie să înapoieze banii

Restituirea banilor încasați din taxa de poluare și modificarea legislației prin introducerea unei taxe conforme cu dreptul mediului vor fi primele consecințe ale recentei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Curtea de Justiție de la Luxemburg a decis, de curând, că taxa de poluare instituită în România începând cu 1 iulie 2008 este contrară dreptului UE. Tribunalul Sibiu, care avea pe rol un litigiu ce viza această taxă, a adresat Curții de Justiție a UE (CJUE) întrebări cu privire la compatibilitatea acestei reglementări cu dreptul Uniunii. Cazul Tatu a devenit astfel unul de referință pentru toate litigiile care au avut, au sau vor avea ca obiect această taxă.

„Decizia este obligatorie pentru noi, Curtea de la Luxemburg fiind singura care interpretează oficial Tratatul UE. Astfel, în toate litigiile aflate pe rolul instanțelor, care au ca obiect taxa de poluare, va trebui să se țină cont de această decizie. Chiar dacă se referă strict la OUG nr. 50/2008, modificările ulterioare au vizat doar cuantumul taxei, și nu concepția cu privire la aceasta. De aceea, hotărârea CJUE ar trebui să aibă efect și asupra modificărilor ulterioare“, ne-a spus judecătorul Cristi Danileț, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

//

Această precizare vine în contextul în care autoritățile române au înțeles că decizia nu ar viza decât vechea formă a OUG nr. 50, nu și modificările ulterioare.

„În forma actuală, legea privind taxa de poluare auto nu a ridicat până acum probleme de natura neconformităţii cu dreptul european. Nici CJUE şi nici Comisia Europeană nu au semnalat acest aspect. O hotărâre preliminară a CJUE, care este o interpretare a dreptului european relevant, nu este susceptibilă de a fi pusă în executare. Ea este însă obligatorie pentru instanţa naţională în procesul de soluţionare a cauzei“, este de părere Horațiu Răzvan Radu, agent guvernamental al României pentru CJUE și Tribunalul UE.

La rândul său, Claudiu Ecedi-Stoisavlevici, administrator jurist la CJUE, a precizat pentru Capital că „Hotărârea CJUE are în vedere OUG nr. 50/2008 în versiunea sa inițială, fără modificările ulterioare. În ceea ce privește forma modificată a taxei, revine instanțelor naționale sarcina de a examina compatibilitatea acesteia cu dreptul Uniunii, pe baza argumentelor din hotărârea Tatu. În cazul în care ar avea dubii cu privire la interpretarea dreptului Uniunii, instanțele naționale au posibilitatea de a sesiza din nou Curtea de la Luxem­burg.

De altfel, Curtea a fost deja sesizată cu o nouă trimitere preliminară, care privește versiunea modificată a OUG nr. 50/2008 – astfel cum aceasta era în vigoare la 1 februarie 2010, însă hotărârea va fi pronunțată, probabil, abia în toamnă“.

Dacă nu sunt bani, se compensează cu datoriile la stat

Judecătorul Danileț consideră că, în mod firesc, Executivul ar trebui să găsească o soluție pentru restituirea banilor, care să evite blocarea instanțelor cu o avalanșă de dosare, deoarece soluția este previzibilă.

„În ultimii ani s-a triplat numărul hotărârilor date în contenciosul administrativ, din care o bună parte vizează taxele de poluare. E vorba de mii de cazuri“, susține magistratul. Acesta consideră că, în urma deciziei CJUE, vor trebui despăgubiți atât cei care au pierdut procesele, deoarece unele instanțe au respins astfel de cereri, aplicând greșit dreptul comunitar, cât și cei care au astfel de dosare pe rolul instanțelor și cei care încă nu au depus cerere în instanță, dar au achitat taxa.

„În ceea ce privește restituirea banilor, dacă hotărârea judecătorească nu se execută sau se întârzie executarea ei, riscăm condamnări la CEDO pentru lipsa unui proces echitabil. Este adevărat că, din cauza crizei, nu sunt bani. Dar se poate compensa cu alte datorii la stat. De exemplu, nu mai plătești impozit o perioadă, până la stingerea datoriei statului“, spune Danileț. Aceeași opinie o are și avocatul Gheorghe Gheorghiu: „Sumele vor fi recuperate integral. Practic, se va lua din buzunarul nostru, al tuturor. Orice reeșalonare a sumelor este ilegală. În caz de nerespectare a hotărârilor judecătorești privind returnarea banilor, cetățenii pot apela, în ultimă instanță, la executarea conturilor și bunurilor statului“.

Cum trebuie modificată legislația

În viziunea judecătorului Danileț, există două soluții legislative pentru a respecta decizia CJUE. Fie se renunță la această taxă, situație puțin probabilă, deoarece Guvernul are nevoie de bani la buget, fie se introduce o taxă de poluare adevărată. Adică, pentru toate mașinile care se află în circulație, indiferent de țara în care au fost produse și indiferent dacă se află sau nu la prima înmatriculare, să se plătească o taxă în funcție de vechimea autoturismului, în acord cu dreptul mediului, conform căruia poluatorul plătește. Însă această taxă nu trebuie să fie excesivă, așa cum se precizează și în decizia Curții Europene.

Claudiu Ecedi-Stoisavlevici explică și care ar fi urmările dacă legislația nu se va modifica pentru a se pune în acord cu cea europeană: „Curtea nu obligă în mod direct statul membru să își modifice legislația în cauză. Totuși, statul are această obligație în temeiul principiului cooperării loiale. În cazul în care nu își modifică legislația pentru a o pune în acord cu decizia Curții, Comisia Europeană poate declanșa împotriva acestui stat procedura de infringement“.

Efecte pe piața auto

Așa cum era de așteptat, comercianții de mașini noi nu văd cu ochi buni efectele deciziei CJUE. În privința comercianților de mașini de ocazie, părerile sunt împărțite. Pe de o parte sunt cei care, forțați de taxa pe poluare, au preferat să aducă în parcuri, pentru vânzare, doar mașini deja înmatriculate în România. Aceștia se tem că vor rămâne cu mașinile nevândute sau vor fi nevoiți să vândă în pierdere. De cealaltă parte sunt samsarii de mașini care au continuat să aducă mașini second-hand din afara țării. Cu certitudine însă, pe lângă efectele directe asupra vânzărilor de mașini noi și de ocazie, eventuala renunțare la taxa pe poluare poate duce și la un efect secundar greu de evitat. Este vorba despre blocarea programului de casare. Pentru că, în proporție covârșitoare, fondurile Administrației Fondului de Mediu destinate acestui program proveneau din taxa pe poluare.

ROMANIA TREBUIE DESFINTATA SAU FALIMENTATA.!

Povestea românului care a învins statul la Curtea Europeană de Justiţie. Cum poţi să te foloseşti de această decizie pentru a-ţi recupera TAXA DE PRIMĂ ÎNMATRICULARE

Un român din Sibiu, Ioan Tatu, a învins statul român, care trebuie să-i restituie acestuia 2000 de euro, reprezentând taxa de primă înmatriculare (sau taxa de poluare), pe care a trebuit să o plătească în anul 2008, când şi-a cumpărat o maşină second-hand din Germania.

Un român din Sibiu, Ioan Tatu, a învins statul român, care trebuie să-i restituie acestuia 2000 de euro, reprezentând taxa de primă înmatriculare (sau taxa de poluare), pe care a trebuit să o plătească în anul 2008, când şi-a cumpărat o maşină second-hand din Germania. Curtea Europeană de Justiţie (CEJ) de la Luxemburg a dat câştig de cauză sibianului. Instanţa europeană a fost sesizată cu această chestiune de către Tribunalul Sibiu, care s-a adresat CEJ pentru a cere un punct de vedere în legătură cu OUG nr. 50/2008 privind instituirea taxei de poluare pentru autovehicule. Aşa s-a ajuns ca taxa instituită de statul român să fie declarată ilegală.

Ce trebuie să facă românii pentru a recupera taxa de poluare

//

Ioan Tatu nu îşi va recupera însă banii imediat şi nici uşor. De decizia pe care el a obţinut-o la Luxemburg se pot folosi şi alţi români aflaţi într-o situaţie similară, dar şi aceştia trebuie să urmeze o procedură judiciară destul de greoaie. Avocatul Dragoş Târşia, care a pledat personal în faţa judecătorilor de la Luxemburg, a explicat pentru gândul ce se va întâmpla în continuare în acest caz : „Procesul va fi repus pe rol. Vom obţine sentinţa pronunţată de Tribunalul Sibiu, după care ne vom adresa Administraţiei Finanţelor Publice Sibiu pentru executare, amiabilă sau silită„.
Cum se vor putea folosi de această decizie a unei instanţe europene şi alţi cetăţeni români, aflaţi într-o situaţie similară? „Decizia este general obligatorie. În mod normal, ar trebui să iniţieze obligaţii pozitive din partea statului şi statul să dispună din oficiu restituirea acestei taxe care a fost declarată ilegală. Nu cred însă că acest lucru se va întâmpla, aşa că va trebui ca fiecare persoană să iniţieze o acţiune judiciară şi să ceară instanţei de judecată restituirea taxei„, a declarat pentru gândul avocatul Dragoş Târşia. Acesta a susţinut personal, oral, cauza clientului său în faţa judecătorilor europeni pe data de 28 octombrie 2010. „Şedinţa a durat trei ore şi jumătate, impresia de la acest proces a fost extraordinară. Judecătorii au fost interesaţi de toate aspectele problemei. Statul român a fost reprezentat de doi agenţi”, a mai precizat pentru gândul avocatul Dragoş Târşia.

Decizia CEJ, interpretată diferit de părţile aflate în conflict

Decizia CEJ a fost interpretată însă diferit de către părţile aflate în conflict. Într-un comunicat de presă, instanţa europeană a comunicat următoarele: „Taxa de poluare introdusă de România, impusă maşinilor la prima lor înregistrare în România, contravine legislaţiei Uniunii Europene. Respectiva lege are efectul de a descuraja importul şi punerea în circulaţie a maşinilor second-hand cumpărate în alte state membre”.

Mai multe case de avocatură susţin că decizia este obligatorie şi că se va aplica în toate cazurile similare. Pe de altă parte, Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) susţine că decizia CEJ se referă la forma iniţială a legii prin care aceasta a fost introdusă şi nu la cea modificată în 2010. „Hotărarea Curţii Europene de Justiţie din 7 aprilie 2011 care se referă la cauza Tatu are ca obiect prevederile OUG 50 din 2008, în forma sa iniţială. (…) Forma actuală a OUG din decembrie 2010 a fost finalizată cu sprijinul şi în urma unor consultări permanente cu experţii Comisiei Europene. De altfel, acordul asupra actualului conţinut al OUG rezultă şi din prevederile articolului 31 al hotărârii Curţii Europene de Justiţie. În prezent, această taxă se percepe pentru toate autovehiculele, la prima înmatriculare în România, indiferent de provenienţa lor şi de cetăţenia şi naţionalitatea proprietarilor”, a precizat MMP.
La rândul său, ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat că în următoarele zile se va discuta, în cadrul ministerului şi al Guvernului, dacă este nevoie de o decizie pentru a modifica OUG emisă în 2010 privind taxa auto: „Acordul asupra actualului conţinut al OUG rezultă şi din prevederile articolului 131 al hotărârii Curţii Europene de Justiţie. (…) Chiar dacă sunt cumpărate din România sau aduse din străinătate, toată lumea trebuie să le înregistreze, nu există niciun fel de discriminare. În acelaşi timp, conform articolului 51 al hotărârii Curţii, după intrarea în vigoare a modificărilor OUG din 2008, acestea nu pot fi aplicate retroactiv şi nu pot avea efect discriminatoriu între situaţiile constituite anterior şi cele posterioare intrării în vigoare a acestui act normativ. Aceasta este prima noastră poziţie în legătură cu decizia Curţii, în zilele următoare vom mai discuta în cadrul ministerului şi al Guvernului, pentru că din ’90 încoace a existat o formă de taxare a maşinilor intrate în ţară. Vom analiza în continuare, am discutat cu premierul, voi veni cu o notă în Guvern şi vom analiza dacă este nevoie de o decizie pentru a modifica această OUG care e în vigoare din decembrie 2010. Speţa la care a fost făcută analiza de Curte e speţa din OUG 50/2008, deci nu la OUG care este în vigoare din 2010”.

CEJ urmează să judece şi alte cereri similare transmise de instanţele din România
Avocatul Dragoş Târşia are însă un alt punct de vedere. „Poziţia ministerului şi a ministrului este haotică şi denotă o lipsă de minime cunoştinţe în materie juridică. Nu există o diferenţă de conţinut între cele două legi, ci doar o diferenţă de cuantum. Or, CEJ s-a pronunţat împotriva principiului care guvernează aceste acte normative. De altfel, trebuie să vă spun că pe rolul CEJ se află şi multe alte cereri făcute de instanţele din România, referitoare la acelaşi subiect, ulterioare cererii adresate de noi prin Tribunalul Sibiu. Practic, mai multe instanţe din România au sesizat CEJ pentru mai multe modificări ale OUG 50, nu doar pentru cea reclamată de noi. Este o chestiune de timp până când CEJ se va pronunţa şi asupra celorlalte cereri„, a declarat pentru gândul avocatul Târşia.

TAXA DE PRIMĂ ÎNMATRICULARE A FOST DECLARATĂ ILEGALĂ de o INSTANŢĂ internaţională. Boc i-a cerut ministrului Mediului „soluţii argumentate”

Premierul Emil Boc a declarat, joi seara, că a solicitat ministrului Mediului un punct de vedere asupra taxei de primă înmatriculare, după ce Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene a anunţat că aceasta încalcă legislaţia UE, şi că aşteaptă să îi fie prezentate „soluţii argumentate” în acest caz

„Vor fi prezentate soluţii argumentate, trebuie analizat impactul”, a spus Boc.

//

Taxa de primă înmatriculare încalcă legislaţia Uniunii Europene întrucât produce un dezavantaj la vânzarea maşinilor second-hand din alte state pe teritoriul României, arată Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, într-un punct de vedere exprimat la cererea unei instanţe româneşti.

Punctul de vedere al CEJ a fost emis la cererea Tribunalului Sibiu, care judecă un proces în care un român a dat în judecată statul întrucât a considerat că taxa de primă înmatriculare este ilegală. Magistraţii sibieni au vrut să afle de la CEJ dacă taxa contravine sau nu legislaţiei europene.

CEJ precizează, în comunicatul citat, că procesul judecat de Tribunalul Sibiu a fost intentat de un român pe nume Tatu, care şi-a cumpărat, în iulie 2008, o maşină second-hand din Germania, cu preţul de 6.600 de lei. Vehiculul avea o capacitate cilindrică de 2.155 de centimetri cubi şi standard de poluare Euro 2, fiind fabricat în 1997, an în care a şi fost înscris în Germania.

Pentru a-şi putea înmatricula maşina în România, bărbatul a trebuit să plătească o taxă de poluare de 7.595 de lei. Întrucât a considerat că taxa este contrară normelor europene, bărbatul a căutat să-şi recupereze banii. El şi-a susţinut acţiunea în instanţă pe aceea că taxa este aplicată numai vehiculelor second-hand importate din alte state, nu şi celorlalte maşini second-hand deja înregistrate în România şi revândute.