UE pregăteşte o taxă directă pe benzină.

6 03 2010

* Instituirea ei ar trebui grăbită de reticenţa statelor membre în a finanţa crearea noilor instituţii impuse de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona şi justificată de nevoia compensării şi diminuării emisiilor de dioxid de carbon

Ideologia încălzirii globale – îmbrăţişată oficial de UE, în ciuda numeroaselor contestări la care au fost supuse „dovezile” aduse în sprijinul acestei ipoteze – ar putea avea, în curând, un efect asupra buzunarelor fiecărui european: UE pregăteşte o taxă directă pe benzină şi alţi combustibili a căror ardere este bănuită a încălzi atmosfera planetei.

Aceasta va fi motivaţia oficială pentru introducerea primei surse de venit pentru instituţiile UE, din bani colectaţi direct de la „supuşii” europeni, nu prin intermediul autorităţilor fiscale ale celor 27 de state membre.

publicitate //

O astfel de taxă ar asigura independenţa organismelor comunitare de sumele pe care guvernele le varsă anual la bugetul Uniunii, dar va creşte preţurile la transporturi, utilităţi publice şi la producţia industrială de pe continent.

În ciuda acestui risc, o astfel de „taxă minimă pe dioxidul de carbon” – a cărei anunţare ar urma să se facă luna viitoare, după ce s-a renunţat la o propunere similară acum cinci ani – este considerată o prioritate de noul comisar pentru Impozitare, lituanianul Algirdas Semeta, potrivit dezvăluirilor făcute de cotidianul britanic The Daily Telegraph.

Scumpiri la petrol, gaze şi cărbune

Noua „taxă UE” ar urma să fie aplicată combustibililor socotiţi vinovaţi de încălzirea globală, dar nu va fi calculată ca TVA-ul şi accizele aplicate în prezent – pe litrul de benzină sau de motorină, metrul cub de gaze, tona de cărbune etc. Nu va conta cantitatea de combustibil, ci cantitatea emisiilor de dioxid de carbon rezultate din ardere.

Inevitabil, taxa nu-i va afecta doar pe posesorii de maşini personale, ci va creşte preţul la transportul în comun, la electricitate (produsă din arderea de combustibili fosili), la utilităţile publice şi, în ultimă instanţă, la întreaga activitate industrială.

Mats Persson, director al ONG-ului Open Europe – cu sedii la Londra şi Bruxelles, fiind considerat „eurosceptic” – a explicat pentru ziarul britanic ce impact va avea asupra cetăţenilor europeni o taxare directă de către instituţiile UE. „O singură taxă cu rată fixă îi va afecta în mod dispoporţionat pe consumatorii mai săraci, care alocă o mai mare parte din venitul lor facturilor la energie şi combustibil”, afirmă Persson. Taxa „va impune o povară disproporţionată şi asupra micilor afaceri, care sunt vitale pentru revenirea şi creşterea economică”, adaugă el.

Un climat favorabil impunerii unei taxe pan-europene

„Eu estimez că este posibil să începem discuţiile. Acum este momentul oportun”, a declarat Semeta pentru European Voice, săptămânal de afaceri europene de la Bruxelles. Discuţiile privind o „taxă europeană”, care să aducă bani direct la instituţiile UE datează de mai multă vreme, dar „oportunitatea” a fost creată de mai mulţi factori.

Pe de o parte, intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona a impus crearea unor noi instituţii care au nevoie urgentă de finanţare – aparatul administrativ la dipoziţia Preşedintelui Consiliului UE, plus noul serviciu diplomatic al UE (External Action Service).

Punerea bazelor acestor instituţii întârzie nu doar din motive politice – de pildă, acuzaţiile Berlinului şi Parisului, că noul ministru de Externe al UE, Catherine Ashton, vrea să modeleze în stil britanic serviciul diplomatic – ci din lipsă de bani. Mult mai gravă decât rivalităţile dintre cele trei mari puteri este reticenţa ministerelor de Finanţe din statele membre (confruntate cu serioase crize bugetare) să finanţeze noile organisme UE.

Instituţiile UE, „paralizate” fără banii prelevaţi prin noua modalitate

Prin urmare, înfiinţarea lor este „foarte aproape de paralizie”, crede directorul Direcţiei Generale Buget (DG Budget) a Comisiei Europene (CE), Hervé Jouanjean. „Ar trebui să avem un mecanism care să servească posbilităţii, în mod progresiv, de a se ajunge la o finanţare directă a UE”, consideră Jouanjean.

Pe de altă parte, impunerea unei „taxe UE” are un susţinător declarat la cel mai înalt nivel. Noul preşedinte al Consiliului UE, belgianul Herman Van Rompuy. În noiembrie 2009, acesta declara că „posibilitatea unor prelevări financiare la nivel european trebuie examinată serios şi, pentru prima dată, mari ţări din Uniune sunt de acord”.

Potrivit unor poziţi publice exprimate de oficiali de-ai lor, între ţările care ar fi de acord cu o „taxă UE” (taxă pe dioxidul de carbon) se numără Franţa şi Suedia. Între cele care se opun, sunt Marea Britanie (deşi un aprig suţinător al combaterii încălzirii globale) şi Danemarca.

Taxe pe SMS şi e-mail, propuse în Parlamentul European

Taxarea miliardelor de mesaje text (SMS) transmise prin telefonul mobil ori a celor electronice (e-mail), de către cetăţenii UE, a fost sugerată, la finele anului trecut, de eurodeputatul francez Alain Lamassoure (din Grupul Popularilor şi Democraţilor – PPE).

Francezul a declarat în Parlamentul European (PE) că o „taxă UE” ar trebui prelevată din acele activităţi care dovedesc succesul proiectului european. Cel mai mare câştig al integrării europene este piaţa internă, graţie căreia „schimburile dintre state au crescut, încât toată lumea înţelege că banii pentru finanţarea UE trebuie să vină din beneficiile pe care le-a generat UE”, a explicat el.

Între sursele de „finanţare directă” a Uniunii s-a mai discutat la nivelul CE şi al PE despre o taxă pe fiecare bilet de avion. Ea s-ar justifica mai ales în condiţiile în care transportul aerian este responsabil de dispersarea unor cantităţi enorme de dioxid de carbon în atmosferă. Totuşi, impunerea ei, ar pune o povară care s-ar putea dovedi fatală pentru mulţi operatori aerieni din UE, care încearcă din greu evitarea falimentului.

1,04% din bugetele anuale ale celor 27 de state membre reprezintă bugetul pe 2010 al UE, respectiv circa 235 de euro pentru fiecare din cei 501,29 milioane de cetăţeni ai Uniunii





Piata diesel ar putea fi afectata de noul sistem european de taxare a combustibililor

22 02 2010

Decizia Comisiei Europene de a modifica sistemul de taxare pentru combustibili ar putea afecta masinile cu motoare diesel si producatorii de motorina.

Comisia Europeana studiaza posibilitatea modificarii sistemului de taxare al combustibililor. La momentul actual, acesta favorizeaza masinile cu motor diesel, in detrimentul celor pe benzina. Astfel, producatorii auto europeni se concentreaza pe cresterea numarului de masini diesel si rafinariile isi maresc capacitatea de productie a motorinei.

‘Comisia studiaza acum noile criterii de taxare a benzinei si motorinei’, spune Marcus Lippold, responsabilul UE pentru transporturi si energie. Dar tot el declara ca o decizie luata acum va fi resimtita abia peste 15 ani, ca urmare a procesului lent de innoire a parcului auto.

In urmatorii ani, cererea pentru GPL va fi din ce in ce mai mare, datorita emisiilor reduse pe care le au masinile care functioneaza pe baza acestui tip de combustibil, spune Lippold. Unele state europene, ca Italia, Germania si Franta incurajeaza consumul de GPL, prin scaderea preturilor la pompa sau prin acordarea de prime celor care isi cumpara masini ce functioneaza pe baza acestui combustibil.





Occidentul pregăteşte noi taxe pentru a ieşi din criză

2 09 2009

O taxă pentru emisiile de dioxid de carbon, care ar putea să intre în vigoare în Franţa din 2010 şi, ulterior, să fie extinsă în întreaga UE, reprezintă una dintre cele mai puţin populare soluţii anticriză luate în discuţie la Paris. În schimb, sumele uriaşe aduse la buget – potrivit unui raport întocmit de fostul premier Michel Rochard şi publicat ieri – fac „irezistibilă” tentaţia pentru guvernanţi.

Însuşi preşedintele Nicolas Sarkozy s-a declarat în favoarea taxei, dar pe care ar dori-o pusă în aplicare „cât mai târziu posibil”, arată Le Figaro. Greu de acceptat de electorat (căci ar creşte cheltuielile unei familii cu cel puţin 300 euro pe an), măsura ar deveni un fel de „TVA ecologic”.Întreprinderile a căror activitate degajă dioxid de carbon în atmosferă ar trebui să achite noua taxă, dar şi orice francez care merge cu maşina şi îşi încălzeşte casa cu păcură, cărbune sau gaz natural. Într-o anumită măsură, consumul se va reduce, dar nimeni nu poate renunţa să deschidă aragazul, sistemul de încălzire ori să folosească maşina personală, chiar dacă îşi reduce călătoriile.

//

Pe de altă parte, supuşi noii taxe, nu toţi agenţii economici vor intra în faliment, ci vor transfera noile costuri – de pildă, circa 7-8 eurocenţi în plus la litrul de benzină sau 15% din factura la gaze – în preţul final al produselor şi serviciilor oferite. Dacă în 2010, taxa va fi echivalentă cu 32 euro pentru o tonă de CO2, ea ar urma să crească cu 5% pe an până în 2030. Propunerea noii taxe a fost inspirată de succesul din Suedia, unde impozitarea emisiilor de CO2 este în vigoare din 1990. De atunci, emisiile cu efect de seră s-au redus cu 9% în această ţară, dar fără să afecteze creşterea economică. În mai puţin de 20 de ani, PIB-ul Suediei a crescut cu 48%.

Nu întâmplător, Guvernul de la Stockholm, care deţine preşedinţia Consiliului UE până în decembrie, militează pentru extinderea aceleiaşi taxe la nivel european, astfel că raportul fostului premier socialist Rochard nu ar fi decât un studiu de fezabilitate a unei măsuri de care nu vor scăpa şi alţi europeni. În Franţa, se estimează că taxa va afecta activitatea IMM-urilor, dar va stimula industria construcţiilor, a transporturilor feroviare şi fluviale şi a energiei regenerabile.





Românii ultimu loc la patriotism ,NU NE MIRAM DE CE!

1 09 2009

Românii sunt pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte ataşamentul lor faţă de ţară si asta  nu mai mira nimeni.

Doar 82% din români sunt ataşaţi de ţara lor, în condiţiile în care media europeană este de 91%. Absenteismul record, de 57%, de la alegerile europarlamentare din iunie a stat la baza studiului amintit. Motivele cel mai des invocate au fost lipsa de încredere în liderii politici, lipsa de alternative politice, ideea că votul nu schimbă nimic şi, în fine, lipsa de interes, în general, pentru politică.

Cei mai mulţi dintre români nu cred că este important să ştie ce partide şi-au trimis cei mai mulţi reprezentanţi în Parlamentul European. Nici nu e de mirare, în condiţiile în care vreo 40% dintre români nu îşi amintesc să fi auzit la radio sau să fi văzut la televizor vreun spot care să încurajeze populaţia să meargă la vot.

Dar ce legătură au toate acestea cu concluzia de mai înainte, cum că suntem cel mai puţin patrioţi din tot spaţiul comunitar european? Mai mult decît atît, cum să fim noi cel mai puţin ataşaţi de ţara noastră, cînd retorica patriotardă a unor lideri politici ne merge la suflet? Nu l-am creditat noi pe Ion Iliescu pentru două însuşiri, intrate şi în folclor, anume că e „sărac şi cinstit” şi că e patriot, altfel spus, că e de-al nostru, al celor mulţi?  Nu l-am votat apoi pe Becali şi l-am trimis în Parlamentul European, împreună cu Vadim Tudor? Nu l`am ales noi  pe Basescu doar ca sa traim mai bine?

Desigur că toate aceste întrebări sunt retorice. Pentru că patriotismul nostru se exprimă prea des doar la modul declarativ, el nu face parte din noi, din acţiunile şi din viaţa noastră. Patriotismul nostru este unul foarte vocal, gălăgios, îl putem auzi de pildă acolo unde grupuri de români care îşi petrec vacanţele pe alte meleaguri decît în România cîntă din toate puterile, la petrecerile lor, bine cunoscutul şlagăr „Noi sîntem români”.

Vocalize pe marginea patriotismului auzim fără încetare în rîndul politicienilor, aici demagogia este la ea acasă. Retorica patriotardă o întîlnim apoi în presă, cu precădere la televiziune, pentru că realizatorii ştiu cu ce să îşi seducă audienţa.

Acest patriotism vocal şi uneori chiar agresiv în fapt ne îngrădeşte, ne afundă şi mai mult în subcultura provinciei. Cum am putea noi să ne sincronizăm cu o conştiinţă europeană progresistă în condiţiile în care supunerea, fatalismul, scepticismul sunt de fapt însuşiri de care nu ne dezicem în nici un fel, atunci cînd interpretăm şlagărul patriotismului?

Cum am mai spus şi alte dăţi, înaintea integrării noastre reale în Uniunea Europeană, ar trebui să începem să ne integrăm în România. Dar nu într-o Românie dezbinată şi urîţită de lupte politice murdare şi de influenţa uriaşă a marilor afacerişti asupra funcţionării instituţiilor statului, ci în ţara pe care pretindem că o iubim şi că o servim. Altfel spus, să privim patriotismul într-un mod mai pragmatic, începînd cu activismul civic, care acum ne lipseşte.





România, singurul stat care nu acceptă conduita UE in mai multe domenii

27 08 2009

România nu a semnat codurile Agenţiei Europene pentru Apărare, prin care statele UE se obligă să deruleze afaceri cu arme doar cu companii ce au primit aviz de securitate şi să respecte regulile transparenţei în atribuirea contractelor.

După aderarea la UE, în 2007, România a fost singura ţară membră care a refuzat să semneze Codul de Conduită pentru Achiziţii Militare iniţiat de Agenţia Europeană pentru Apărare. Nici autorităţile daneze nu au semnat documentul, însă Danemarca nu este membră a Agenţiei.
România a refuzat practic să semneze un cod UE care stabileşte ca toate contractele pentru echipamente militare în valoare mai mare de un milion de euro să fie încheiate de statele semnatare doar după obţinerea unui aviz de securitate de către compania furnizoare.
Potrivit Codului, soluţia cea mai avantajoasă sub aspect economic (preţul şi durata de viaţă a produsului) trebuie să fie criteriul fundamental de selecţie al furnizorului, iar Ministerele Apărării din statele semnatare trebuie să ofere regulat Agenţiei Europene pentru Apărare rapoarte privind contractele încheiate, valoarea acestora şi explicaţii pentru eventualele achiziţii efectuate fără licitaţie.
Potrivit Agenţiei Europene pentru Apărare, semnarea Codului de către toate statele UE, cu excepţia României, se explică prin recunoaşterea de către miniştrii europeni ai Apărării a faptului că acest Cod va încuraja formarea unei pieţe europene a echipamentelor militare.
România este, de asemenea, singurul stat UE care nu a semnat Codul de Conduită pentru Operaţiunile Compensatorii (offset), elaborat în cadrul aceleiaşi Agenţii şi intrat în vigoare în iulie 2009.

Codul propune reducerea operaţiunilor de offset şi o mai mare transparenţă a acestora. Statele semnatare vor oferi Agenţiei informaţii asupra tuturor operaţiunilor compensatorii (inclusiv procentajul şi tipul de offset acceptat), fie că aceste operaţiuni sunt parte din contractul de achiziţie, fie că sunt convenite separat.

Alte prevederi importante arată că operaţiunile compensatorii, atât cele cerute, cât şi cele acceptate, nu trebuie să depăşească valoarea contractului de achiziţie şi că statele semnatare trebuie să permită companiilor străine să aleagă cele mai avantajoase oportunităţi de afaceri în vederea îndeplinirii obligaţiilor de offset.
Rromania merita data  afara din UE cu prima ocazie.





UE, “înfricoşată” că România ar putea acorda cetăţenia unui milion de basarabeni

17 04 2009

Vicepremierul ceh îi transmite ministrului român de Externe preocuparea UE faţă de simplificarea procedurilor de acordare a cetăţeniei

Financial Times critică România pentru că nu s-a consultat cu Bruxelles-ul înainte de a lua această decizie

România a fost admonestată, la Bruxelles, pentru decizia de simplificare a cetăţeniei române. Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, aflat la Bruxelles pentru a dezbate pe marginea problemelor din Republica Moldova, a fost „atenţionat” de vicepremierul ceh, Alexandr Vondra, cu care avusese o întrevedere. „I-am spus colegului român despre preocupările noastre serioase legate de posibilele riscuri ale adoptării unor proceduri simplificate pentru cetăţenia română”, a explicat Vondra, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europeană.

Informaţiile venite însă dinspre alte surse europene sunt contradictorii. „Instituţiile UE sunt înfricoşate de propunerea României de a da cetăţenie pentru aproape 1 milion de moldoveni – proiect care ar putea afecta poziţia României în interiorul Uniunii”, scrie Eu Observer. Dacă această propunerea avansează şi Republica Moldova va riposta prin a declara ilegală dubla cetăţenie, România ar putea efectiv să anexeze un sfert din populaţia ţării vecine, într-un scenariu descris de un oficial european drept „înfricoşător” în termeni de stabilitate regională, mai scrie publicaţia.

X1_AdParams =
{
‘pub’ : ‘632203491294404’,
‘site’ : ‘gandul’,
‘section’ : ‘site’,
‘zone’ : ‘rectangle’,
‘size’ : ‘0x0’

};

Alţi oficiali europeni, însă, consideră că planul este o fanfaronadă politică înaintea alegerilor prezidenţiale din România şi nu va ajunge niciodată la punerea în practică. „Este doar o propunere, o exprimare a voinţei. Nu sunt sigură că nu este doar o declaraţie politică”, a spus Christina Gallach, purtător de cuvânt al înaltului reprezentant al UE pentru politică externă şi securitate comună Javier Solana. O sursă europeană a explicat, sub protecţia anonimatului, că, în materie de cetăţenie, „statele membre sunt suverane”, astfel că Executivul comunitar nu poate face nimic pentru a bloca iniţiativa autorităţilor române. „Însă Bucureştiul trebuie să le ofere garanţii partenerilor europeni despre modul în care va gestiona noul flux de cetăţeni UE”, subliniază sursa comunitară, citată de Mediafax.

Comisia Europeană are o atitudine „prudentă”

În ceea ce priveşte Executivul european, acesta a anunţat doar că „are o atitudine prudentă” faţă de intenţia României de simplificare a procedurilor pentru obţinerea cetăţeniei, în contextul în care aproximativ un milion de moldoveni ar putea ajunge în spaţiul Uniunii Europene. „Nu comentăm intenţiile, aşteptăm să vedem faptele”, a declarat Amadeu Altafaj-Tardio, purtătorul de cuvânt al CE.

UE, nevoită să accepte politicile României, „un membru disfuncţional şi indisciplinat”

Financial Times critică dur şi el, într-un comentariu pe tema acordării cetăţeniei, România. Publicaţia deplânge faptul că tocmai regulile comunitare stabilite de statele membre impun Uniunii să accepte decizia bruscă a României. România este consideră de FT drept „unul dintre cei mai disfuncţionali şi indisciplinaţi membri ai săi”. Iar acest membru indisciplinat se grăbeşte să acorde cetăţenie română pentru un milion de moldoveni, chiar dacă nu s-a consultat cu restul europenilor, comentează Financial Times. Prin această hotărâre, România a oferit de fapt cetăţenie UE unui sfert din populaţia celui mai sărac stat european, precizează Financial Times. Atitudinea „impulsivă“ a României, deşi nu vizează conflicte de graniţă şi suveranitate, aminteşte totuşi de o eră a transferului de populaţie şi de criterii etnice pentru cetăţenie, pe care UE doreşte să o depăşească.

Problema reală a Uniunii Europene se referă la modalitatea de abordare a vecinilor pe care nu intenţionează să-i accepte ca membri.

Republica Moldova este una dintre ţările din fostul bloc sovietic care au conflicte nerezolvate şi care sunt prinse între est şi vest, între Rusia şi UE (precum Georgia, Ucraina şi Azerbaidjan). Iar dacă UE nu arată că poate influenţa evenimentele din Republica Moldova (şi România), proiectul Parteneriatului Estic riscă să pară fără sens, comentează publicaţia citată.

Simplificare a procedurilor şi scurtare a perioadei de aşteptare pentru obţinerea cetăţeniei

Miercuri, autorităţile de la Bucureşti au adoptat o ordonanţă de urgenţă cu privire la modificarea Legii cetăţeniei române, prin care se extinde dreptul de naturalizare şi pentru moldovenii ai căror străbunici au fost români. Până acum, numai moldovenii cu bunici români erau eligibili. De asemenea, proiectul de lege – care are nevoie de aprobare parlamentară – reduce perioada de procesare a solicitărilor de la minimum 6 luni la maximum 5 luni şi elimină condiţia interviului, care viza cunoaşterea limbii române (numai pentru cei care cer redobândirea cetăţeniei, ceea ce presupune că au avut-o şi au pierdut-o din motive ce nu li se pot imputa). Însă cetăţenia va putea fi obţinută, potrivit noii legi, de rude până la gradul III (până la străbunic), faţă de gradul II, cât a fost până acum. În plus, se măreşte numărul judecătorilor din care este formată comisia – de la 6 la 8, aşa cum a explicat premierul Emil Boc.

Voronin: Băsescu vrea „să-i ducă pe toţi românii de peste Prut în Europa”

Liderul de la Chişinău criticase şi el, cu o zi înainte, anunţul preşedintelui român în privinţa acordării cetăţeniei. După ce „a îndrăznit să declare că întreaga populaţiei a Republicii Moldova e constituită din români”, preşedintele României „a promis să-i ducă pe toţi românii de peste Prut în Europa, prin acordarea în masă a cetăţeniei României”, a apreciat Vladimir Voronin. „Dacă toate acestea nu înseamnă amestec în afacerile interne ale Republicii Moldova şi instigare la continuarea dezordinilor stradale, atunci, pe baza principiilor dreptului internaţional, toate acestea pot fi calificate în termeni mai duri”, a adăugat el.





ESP-ul va fi obligatoriu incepand cu 2011

19 03 2009

Parlamentul European a decis ca sistemul de control electronic al stabilitatii (ESP) sa fie dotare de serie obligatorie pentru masinile din UE incepand cu 2011.

OFICIAL: ESP-ul va fi obligatoriu incepand cu 2011!

Parlamentul European a aprobat saptamana trecuta propunerea prin care toate modelele vandute in Uniunea Europeana vor fi nevoite sa dispuna in dotarea standard de sistemul de control electronic al stabilitatii, cunoscut mai ales sub acronimele ESP sau ESC.

Decizia europeana vine dupa luni intregi de propuneri de legislatie in care constructorii au avut pana la urma ultimul cuvant. Desi unii isi doreau ca sistemul sa fie obligatoriu inca din 2010, alti producatori europeni au cerut ca termenul-limita pentru integrarea pachetului in dotarea standard a tuturor modelelor sa fie prelungit pana in 2012. La final, s-a ajuns la un consens: noile norme vor intra in vigoare in luna noiembrie 2011, cu amendamentul ca vor exista cateva perioada de tranzitie pentru a permite constructorilor sa se adapteze la noile norme.

ESP-ul nu este insa singurul sistem obligatoriu peste doi ani. Impreuna cu acesta, pachetele ABS si cel de reglare a presiunii din pneuri vor face si ele partea din dotarile de serie ale modelelor aflate in vanzare pe teritoriul UE.

Exceptie de la aceste norme fac bicicletele , trotinetele , carutele cu 6cai , DACIA si alte autovehicule din categoria Furculita pe 4 roti.

Mai mult in Romania se va interzice utilizare ESP-ului si ABS-ului , acestea fiind considerate „tehnologii nemtesti invechite” si oricine foloseste asa ceva va fi automat declar tradator de neam si tzara  pe sistemul : Patriotu` are Logan 1.4  fara dotari de fitze .









%d blogeri au apreciat asta: