De ce românii plătesc la fel pe benzină ca şi occidentalii, deşi salariile sunt de 5 ori mai mici şi România are rezerve de petrol?

28 09 2010

De la începutul anului, au fost aproape 20 de majorări de preţ la benzină şi motorină, de fiecare dată fiind invocate cotaţiile internaţionale, chiar dacă cererea internă scade constant. În tot acest context, de ce un român plăteşte mai mult decât un luxemburghez pe litrul de motorină, când salariul lui minim este de zece ori mai mic?

La mijlocul lunii septembrie, un litru de carburant din România reprezenta circa 90% din preţul mediu practicat la nivelul Uniunii Europene. În acelaşi timp, salariile minime ale românilor reprezintă cam 20% din media statelor membre.

Statisticile europene arată că de la începutul anului şi până în prezent, preţul în euro pe litrul de benzină a crescut cu 11,8%, România având a cincea creştere în ceea ce priveşte acest tip de carburant la nivelul celor 27 de state membre, mai mare decât cea înregistrată în ţări precum Austria, Spania, Germania, Italia sau Ungaria.

//

Motorina s-a scumpit şi ea cu 17,3% în euro, aceasta fiind la rândul ei a patra creştere din Europa, piaţa locală devansând state precum Bulgaria, Marea Britanie, Austria, Spania, Italia, Germania sau Ungaria.

Tot statisticile europene mai arată că în timp ce un român plăteşte un pic mai mult decât un luxemburghez pe un litru de motorină, salariul minim al acestuia este de zece ori mai mic.

Fără legături între venituri şi costuri

De fiecare dată, argumentele forte ale companiilor petroliere în favoarea scumpirilor sunt cotaţiile internaţionale sau evoluţia cursului de schimb al monedei locale faţă de dolar. Cât de corecte sunt însă acestea?

„Nu se poate face legătura între veniturile românilor şi costurile lor cu veniturile altor state europene şi costurile locuitorilor din aceste zone. Noi, cu veniturile pe care le avem, cumpărăm mai puţin din orice. Suntem mai sărăci, dar petrolul este o marfă internaţională şi trebuie s-o plăteşti ca atare”, spune analistul economic Aurelian Dochia.

Potrivit datelor Petrom, cea mai mare companie din România, liderul pieţei petroliere locale, în primele şase luni ale anului preţul ţiţeiului ajunsese la o medie de 76,12 dolari pe baril, cu aproape 50% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, acesta fiind principalul motiv pentru care s-au scumpit simţitor şi carburanţii. Totodată însă, din punct de vedere economic lucrurile nu au stat mai bine pentru români, iar în a doua parte a anului situaţia se va înrăutăţi pe fondul măsurilor de austeritate luate de Guvern. Rezultatul s-a văzut imediat şi în vânzările de carburanţi prin benzinării: -6% în primul semestru, estimare de -10% pentru tot anul.

Nu vinzi sub preţ

În contextul în care cererea scade, de ce totuşi preţurile continuă să crească?

„Ar fi o piedere pentru naţiune să vinzi mai ieftin decât îţi dictează cotaţiile internaţionale, pierdere pentru veniturile unei ţări. Nu este o idee bună nici când vine vorba de petrol, nici când vine vorba de gaze naturale”, spune Dochia. De altfel, impactul creşterii preţurilor s-a văzut imediat în rezultatele Petrom din prima jumătate a anului când profitul companiei a crescut de patru ori, iar veniturile s-au majorat cu 14% faţă de perioada similară a anului trecut, ceea ce în ultimă fază înseamnă şi impozite mai mari la bugetul de stat. Împotriva politicii companiilor petroliere mai apare însă un argument. România produce aproape jumătate din petrolul pe care îl consumă local, nu ca alte ţări cum este de exemplu Germania care îşi acoperă cea mai mare parte a necesarului de consum prin importuri. Astfel, dacă nu se ia în calcul efectul fiscalităţii, care, potrivit jucătorilor de profil, reprezintă cam jumătate din preţul final la pompă, un litru de carburant în România costă mai mult decât acelaşi litru luat din Germania, deşi piaţa locală are rezerve de petrol, iar nemţii importă cam 90% din necesarul de ţiţei.

Avem rezerve de petrol. Aşa, şi?

„O temă reală în analiza preţului la carburanţi este aceea a eficienţei lanţului de aprovizionare, de la producţie până la pompa de carburanţi. Aici este o chestiune destul de complicată. Rafinăriile au costuri de producţie mari, iar aceste costuri de producţie devin mai suportabile odată cu creşterea capacităţilor de rafinare. Or, în România avem rafinării de talie redusă care au nevoie de tehnologii noi şi de investiţii majore. În acest context, am putea ajunge la concluzia tristă că ar fi mai bine să importăm decât să producem intern. Noi nu am evoluat cu timpul, am avut un deceniu în care am pierdut trenul”.

Privatizări fără efect

Majoritatea rafinăriilor din România nu mai sunt în posesia statului, acestea fiind rând pe rând privatizate. Astfel, Petrom, cu toate rezervele şi cu unităţile de rafinare a intrat din 2004 în portofoliul grupului petrolier austriac OMV. Petromidia, o rafinărie cu o poziţie strategică lângă maulul mării, a fost vândută în 2001 către grupul Rompetrol, controlat de omul de afaceri Dinu Patriciu. Tot în 2001 are loc privatizarea rafinăriei Rafo Oneşti. În 1998 se privatizează rafinăria Petrotel din Ploieşti, acţionari majoritari devenind ruşii de la Lukoil.

În ciuda acestui întreg lanţ de vânzări de active, eficienţa rafinăriilor lasă în continuare de dorit, cel puţin în ceea ce priveşte investiţiile, acest lucru fiind vizibil la nivelul costurilor.

„Sunt unele rafinării care nu au fost vândute cum trebuie, care s-au privatizat degeaba pentru că investiţiile nu au fost suficiente”, crede Aurelian Dochia.

Partea proastă este că analistul spune că nici de acum înainte lucrurile nu vor sta mai bine dintr-un motiv simplu: cu cât rezervele scad, cu atât costă mai mult să le produci şi să le procesezi. „Situaţia se va agrava. Rezervele sunt pe sfârşite, iar costurile vor fi din ce în ce mai mari mari”, a conchis specialistul.

Anunțuri




precizari

24 09 2010

Ca urmare a articolelor apărute în presă, referitoare la modificarea taxei pe poluare pentru autovehicule, Ministerul Mediului şi Pădurilor face următoarele precizări:

– În legătură cu taxa auto, a fost constituită o comisie de lucru coordonată de Ministerului Mediului şi Pădurilor din care mai fac parte reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, Direcţiei Afaceri Europene, Administraţiei Fondului pentru Mediu, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (R.A.R.) şi ai Ministerul Administraţiei şi Internelor care analizează şi pregăteşte un proiect de act normativ ce urmează să modifice O.U.G. nr. 50/2008 privind instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule.
Până la această dată, s-au discutat numai principiile generale privind aplicarea taxei pe poluare pentru autovehicule, inclusiv plata taxei pentru autovehiculele cu normă de poluare Euro 5, începând cu anul 2011 şi revizuirea celorlalte niveluri de taxă.
Menţionăm că până în acest moment, nu s-au stabilit nivelurile taxei pentru anul 2011, acestea urmând să fie analizate în perioada următoare.
Aşa cum a menţionat în declaraţiile sale, ministrul László Borbély, principiul care stă la baza taxei auto pentru anul 2011 va fi „poluatorul plăteşte”, principiu promovat de Uniunea Europeană.
Precizăm că variantele pentru anul 2011 privind aplicarea taxei pe poluare pentru autovehicule, apărute şi dezbătute în mass-media nu se bazează pe informaţii aparţinând comisiei de lucru, întrucât, aceasta nu a stabilit încă valorile ce vor fi aplicate taxei pe poluare.
În consecinţă, toate variantele de taxă publicate în mass-media nu reprezintă un rezultat al activităţii acestei comisii.
În momentul în care vom avea o decizie finală cu privire la acest subiect, Ministerul Mediului şi Pădurilor va informa în timp util opinia publică cu privire la modificările care vor fi aduse taxei pe poluare.

DIRECŢIA DE COMUNICARE MINISTERUL MEDIULUI





Ministerul Mediului pregăteşte taxe usturătoare pentru posesorii de maşini second-hand

20 09 2010

Ministerul Mediului pregăteşte taxe usturătoare pentru românii care vor să îşi cumpere maşini second-hand. Conform unei iniţiative legislative pregătite de Guvern, taxa auto pentru maşinile vechi, dotate cu Euro 4, va porni de la peste 900 de euro pentru 1.400 centimetri cubi. În cazul maşinilor puternice, de 3.000 centimetri cubi, taxa va ajunge chiar la aproape 8.000 de euro, scrie Gândul.

De la anul, taxa auto se va aplica şi autoturismelor dotate cu Euro 5. Aceasta va fi de 125 de euro pentru o maşină de 1.400 cmc. Cei care îşi cumpăra o maşină cu o capacitate cilindrică de 3.000 centimetri cubi vor plăti o taxă de peste 3.600 de euro.

Taxa auto va fi majorată cel mai mult în cazul autoturismelor second-hand. Ministerul Mediului ia în considerare mărirea taxei auto la 933 de euro, pentru maşinile Euro 4, care au patru-şase ani vechime. În cazul motoarelor de 3.000 centimetri cubi, suma se ridică până la 8.000 de euro.

Taxa va ajunge până la 5.600 de euro pentru o maşină Euro 3 cu 1.600 centimetri cubi şi se va ridica până la 21.000 de euro pentru maşinile cu 3.000 centimetri cubi.

Prin mărirea taxelor, Ministerul Mediului caută să descurajeze cumpărarea de maşini poluante, pentru ca nivelul de noxe din marile oraşe să se încadreze în cerinţele comunitare. În caz contrar, România riscă să plătească amenzi de până la 100.000 de euro, zilnic.

Aproape jumătate din autoturismele din România, adică aproximativ două milioane de maşini, nu sunt dotate cu catalizatoare. Autorităţile iau în considerare restrângerea accesului în centrul oraşelor pentru cele mai poluante maşini.





Discutie la Dacia

15 09 2010

– Ce ar trebui schimbat ca masinile noastre sa corespunda normelor internationale?
– Normele internationale.





taxa 2011

12 09 2010

Din 2011, taxa auto va suferi modificări majore. Motorizările Euro 5 nu vor mai fi scutite, iar pentru restul claselor de poluare se preconizează majorări semnificative.

Pe masa autorităţilor se află proiectul de modificare a taxei auto, iar, în variantele propuse, apar majorări tarifare pe toate clasele de poluare, inclusiv pentru motorizările care îndeplinesc normele Euro 5.

Modificările sunt argumentate de către autorităţi prin faptul că Uniunea Europeană impune reducerea drastică a nivelului de poluare în oraşe, iar nerespectarea acestor directive duce la plata unor amenzi chiar şi de 100.000 de euro pe zi.

Astfel, pentru motorizările Euro 5 care echipează maşini de până la 2 ani şi în funcţie de cilindree, se va plăti o taxă de 125 euro pentru motoarele de 1,4 litri şi de 3.642 euro pentru propulsoarele de 3,0 litri.

Cei care vor să cumpere o maşină second hand Euro 4, cu o vechime de 4-6 ani şi care are sub capotă un motor de 1,4 litri, vor fi nevoiţi să scoată din buzunar 933 de euro. Diferenţe uriaşe apar pentru motorizările Euro 3, unde cea mai mică cilindree va fi taxată cu peste 3.000 de Euro.





Telegraph desfiinţează Dacia Duster: Cea mai proastă maşină pe care am testat-o

8 09 2010

„Dacia Duster a anilor ’80 este, de departe, cea mai proastă maşină pe care am testat-o. (…) Această nouă Dacia Duster are două plusuri majore (faţă de modelele vechi ale mărcii, n.r.) – nu te lasă în drum iar bordul nu pare că a fost creat (…) cu ajutorul ciocanului şi a şurubelniţei”. Aşa începe review-ul Telegraph.co.uk pentru SUV-ul românesc.

Jurnalistul Andrew English, autorul test drive-ului, îşi începe articolul printr-o paralelă între modelele Dacia din anii ’80 şi actualele automobile româneşti construite în colaborare cu Renault. Un scurt istoric al mărcii româneşti, de la colaborarea cu Renault din 1966 şi apoi din 1999, stabileşte originile „umile” ale crossover-ului românesc.

„Duster este fără îndoială de modă veche, cu geamurile sale micuţe, o caroserie fără o formă artistică împreună cu o grilă frontală puternic influenţată de stilul american”, scrie jurnalistul britanic.

La părţile bune ale maşinii au fost notate direcţia, despre care spune că este „uşoară şi directă”. De asemenea, „cu toate că nu este un vehicul de mare performanţă, maşina de 1,2 tone accelerează destul de uşor până când aerodinamica te trage în spate precum o coardă elastică legată de uşa de garaj”.

„Dar ai putea să-ţi doreşti cu adevărat una?”, notează jurnalistul la finele articolului. „La ce se gândeau? Pentru 13.000 de lire sterline (preţul versiunii de top în Anglia), o Skoda Yeti la mâna a doua va face praf Duster-ul în privinţa aerodinamicii, a aspectului şi a utilităţii – egală cu cea aunui Land Rover Freelander”.

Jurnalistul subliniază faptul că „mirosul de maşină nouă se duce repede. Şi apoi vei rămâne cu un crossover auster, complet depăşit, care pare că a venit direct din Japonia anilor ’70. Duster oferă o călătorie retro surprinzător de plăcută, însă care este scopul lui?”, încheie britanicul în review-ul publicat de Telegraph.co.uk.





Taxa de poluare auto se modifică din nou. Vor plăti mai mult proprietarii de maşini vechi

8 09 2010

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a declarat, marţi, la Craiova, că taxa de poluare auto va fi modificată şi că, probabil, proprietarii maşinilor vechi, „care poluează mai mult”, vor fi nevoiţi să plătească o taxă mai mare.

Întrebat dacă Ministerul Mediului şi Pădurilor are o strategie prin care să împiedice proprietarii de maşini să îşi mai înmatriculeze autoturismele în Bulgaria, din cauza taxelor prea mari pe care ar trebui să le achite în România, Laszlo Borbely a spus: „Sper să se înmatriculeze cât mai multe maşini în România. În acest sens noi suntem în discuţii în ceea ce priveşte taxa pe poluare şi vom modifica această taxă. Vom fi probabil în măsură să dăm informaţii suplimentare în luna octombrie”.

Borbely susţine că proprietarii maşinilor vechi vor fi nevoiţi, probabil, să plătească o taxă de poluare mai mare decât deţinătorii de autoturisme noi.

Eu am să merg pe principiul poluatorul plăteşte. Deci nu avem nevoie de maşini second-hand în România care să fie aduse şi după aceea să mai şi dăm bani ca să le casăm. Probabil că vom avea o taxă mai mare pentru maşinile vechi şi care poluează mai mult şi vom analiza taxa în ceea ce priveşte maşinile noi, care sunt mai performante, care sunt Euro 5. Putem da mesaje clare, probabil în luna octombrie”, a mai precizat ministrul Mediului, care s-a aflat, marţi după-amiază, într-o vizită la fabrica Ford din Craiova.

Guvernul a decis, la sfârşitul lunii aprilie, constituirea unui grup de lucru interministerial care să analizeze eventuale modificări la taxa de poluare auto.

Taxa auto a fost introdusă de Guvern în luna aprilie 2008, fiind calculată în funcţie de datele tehnice ale fiecărei maşini în parte, pe baza capacităţii cilindrice şi emisiilor de dioxid de carbon.

Pe fondul creşterii numărului de maşini second-hand importate, Guvernul a decis, în luna decembrie 2008, ca taxa de poluare auto percepută la achiziţia maşinilor noi să fie suspendată începând cu 15 decembrie 2008, până la sfârşitul lunii decembrie 2009, pentru vehiculele Euro 4 cu motorizări de până la 2.000 centimetri cubi înmatriculate pentru prima dată în România şi în Uniunea Europeană. Excepţia a fost ridicată la începutul acestui an.

Guvernul estimează că va colecta în acest an din taxa de poluare pentru autovehicule o sumă totală de 1,65 miliarde lei, un nivel similar prognozei pentru 2009, dar cu peste un miliard de lei mai mult decât încasările efective înregistrate până la sfârşitul anului trecut.








%d blogeri au apreciat asta: