Berceanu crede in specificul national al constructiei de autostrazi

29 04 2009

Ministrul Transporturilor respinge modelele de succes in construirea autostrazilor din UE. Acolo acestea se fac cu teutoni, la noi cu balcanici.

‘Cred ca nici ministrul Finantelor nu stie ca avem un plan de amenajare a teritoriului.’ Afirmatia apartine unui oficial al Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si spune multe despre seriozitatea cu care toate guvernele dupa 1990 au atacat problema unui program national de construire a autostrazilor, care sa nu fie schimbat dupa voia fiecarui guvern sau ministru ajuns la putere.

Planul mentionat de amenajare a teritoriului, trimis in 2006 spre aprobare Parlamentului de catre Ministerul Transporturilor, isi propunea sa fie asa ceva. Printre altele, acesta cuprindea principalele proiecte de autostrazi si drumuri expres care sa fie derulate in urmatorii zece ani. Ajuns in fata Legislativului, parlamentarii l-au adoptat sub forma Legii 363/2006, insa, daca tot il aveau pe mana, s-au gra bit sa mai brazdeze pe el cate o autostrada noua prin circumscriptiile lor. Radu Berceanu, ministru al Transporturilor si la acel moment, isi aminteste: ‘M-am dus cu mari sperante, mi-am zis facem o lege, stabilim pe unde e autostrada, ce facem acolo, ce facem dincolo. Rezultatul a fost dezastruos, in Parlament toti parlamentarii mi-au aplicat o autostrada pe la ei pe acasa si am plecat de acolo cu o harta care are autostrazi peste tot’. Potrivit lui Berceanu, parlamentarii din anumite judete au realizat intelegeri cu cei din alte judete pentru a-si promova reciproc amendamentele de construire a unor noi autostrazi.

‘Toti parlamentarii de Vaslui s-au dus la cei de Caras Severin si le-au zis: votati-l voi pe al nostru si noi il votam pe al vostru si facem o autostrada si pe la Caras Severin, si pe la Vaslui. A rezultat o harta cu autostrazi peste tot. Initiativa a fost omorata prin supralicitare, planul national a devenit o colectie de dorinte. In acest domeniu orice propozitie rostita inseamna sute de milioane de euro’, spune Berceanu. In forma adoptata de parlamentari au aparut autostrazi noi, precum Halmeu-seini sau Miresu Mare-Zalau. Potrivit ministrului, derularea planului doar in forma initiala ar fi costat 23 de miliarde de euro. Fara a fi indicata sursa banilor, fara a fi prevazuta obligativitatea acordarii banilor necesari companiei de autostrazi prin buget, ambitiosul plan a sfarsit intre copertele Monitorului Oficial.

Secventa descrisa il impiedica pe ministrul Transporturilor sa mai creada intr-un plan national de autostrazi, cel putin promovat de parlamentari. Adoptarea unor astfel de planuri prin acord politic national este insa un lucru comun in tari, precum Olanda, Anglia sau Germania. Olanda are un astfel de acord din 1997. ‘In Olanda a fost stabilit in 1997 intre partidele politice un moratoriu asupra autostrazilor care vor fi realizate pentru urmatorii 15 ani. In 2007, cu cinci ani inainte de expirarea termenului, acesta a fost reactualizat, insa toate prevederile acestuia au fost respectate cap-coada’, spune un oficial al Ministerului Transporturilor, care a refuzat sa fie citat. Intelegeri similare mai exista in tari precum Anglia, Germania sau Suedia. Dupa ce a ramas cu un gust amar in gura in urma confruntarilor din 2006 din Parlament, ministrul Berceanu se gandeste la o alta formula . ‘Lucram la doua planuri de dezvoltare a retelei de autostrazi, unul pana in 2013, altul pana in 2020, si, cand vor fi gata, le vom supune spre dezbatere si aprobare conducerilor partidelor politice. Ceva asemanator cu Pactul National de Educatie. Acestea vor avea si o parte financiara si vor fi cunoscute de toata lumea. Cei care nu le vor respecta vor fi intrebati: nu l-ati semnat si voi, de ce nu il respectati?’, spera ministrul.

Dar derularea facila a proiectelor de autostrazi in alte tari ale UE mai are doua secrete. Planurile de dezvoltare intocmite pe termen lung sunt insotite si de bugete multianuale ale companiilor de autostra zi. ‘in Olanda, bugetul companiei este pe cinci ani, adica pe un ciclu electoral, si este stabilit ca procentaj din PIB’, spune oficialul indicat al Ministerului Transporturilor. Conducerile companiilor stiu pe cati bani se pot baza pe urmatorii cinci ani, isi pot ajusta anual cheltuielile in functie de derularea proiectelor si nu au la inceputul anului surpriza de a constata ca au proiecte in derulare, dar nu au bani sa plateasca constructorii. ‘S-ar putea (si la noi – n.r.), dar nu vrea nimeni. Acolo sunt cu totul si cu totul alte sisteme. Vom face o anexa financiara la planul nostru care va functiona ca un buget anual’, spune ministrul.

Un ultim secret este stabilitatea conducerilor companiilor de autostrazi. Daca in Romania in ultimii patru ani au existat patru directori generali la Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), in Olanda sau Suedia actualii directori generali au o vechime in functie de opt ani. Sistemul olandez prevede ca directorul general al companiei de autostrazi, Autosnelwegen, are si rang de secretar de stat, fara a fi membru de partid. Postul il primeste prin concurs impreuna cu o echipa manageriala de directori adjuncti. Echipele manageriale au mandate pe patru-cinci ani care pot fi prelungite doar daca acestea isi indeplinesc criteriile de performanta din mandate. Schema nu poate functiona in Romania, spune ministrul nostru. ‘Daca ii pun lui Tiron (Dorina Tiron, actualul director general al CNADNR – n.r.) in mandat criterii de performanta adevarate, imi va trece la randul ei, pe spatele contractului, o lista intreaga de cerinte, spre exemplu, bani la companie’, spune Berceanu. ‘Eu am schimbat fostii directori nu pe criterii poltice, ci deoarece nu aveau pregatire profesionala corespunza toare’, sustine ministrul.

Anunțuri




The End of Choice – Imnul turistic al Romaniei

28 04 2009





Un tânăr a ajuns după gratii după ce a făcut drifting cu maşina în oraş

27 04 2009

Un tânar de 25 de ani a vrut să-şi arate talentul în arta şoferiei. A ajuns însă după gratii, pentru că un locatar deranjat de gălăgie l-a filmat
cu telefonul mobil şi a dus imaginile poliţiştilor.

Oamenii legii l-au identificat şi găsit în scurt timp pe tânăr. Au aflat astfel că era băut şi conducea o maşină neînmatriculată. Şoferul are acum dosar penal şi se află în arest preventiv pentru 15 zile.





Un clujean şi-a plătit taxa auto, de 5.000 lei, în monede de 1, 10 şi 50 de bani

25 04 2009

cluj

Antena 3

Patru saci cu peste 100 de kilograme de bani. Asta au primit cei de la Direcţia Finanţelor Publice din Cluj de la un cetăţean care s-a dus să îşi achite taxa auto. Supărat că trebuie să plătească o taxă de 5.000 de lei pentru o maşină care a costat 7.000 de lei clujeanul a strâns timp de o lună monede de 1, 5,10 şi 50 de bani după care a mers să îşi achite datoria.

Clujeanul şi-a cumpărat maşina în august 2008 şi a plătit pentru ea 7000 lei, iar taxa de poluare auto se ridica la 5000. Bărbatul a decis atunci să-şi plătească datoria, dar numai în monede.

Cornel Feneşan a hotărât că astfel va protesta faţă de valoarea prea mare a taxei auto. În urmă cu o lună şi-a anunţat toţi prietenii şi cunoscuţii şi a trecut la colectarea monedelor.

Omul s-a gândit chiar să facă un gest frumos pentru funcţionari şi a pus monedele în saci difeiţi, după valoare.

Când a avut suma completă bărbatul a luat sacii de rafie cu cei 5000 de lei şi a mers către Direcţia Finanţelor Publice pentru a-şi plăti datoria. De acolo, clujeanul a ajuns la Trezorerie, pentru că doar acolo era maşina de numărat monede. Aşa că…funcţionarii au luat sacii în primire şi s-au apucat de numărat.

După mai bine de 2 ore, clujeanul s-a dus acasă mulţumit că va putea circula de acum încolo cu noul autoturism.





Elena Udrea vrea ca pe drumurile cu gropi din România să se facă turism cu căruţa

22 04 2009

„Pe drumurile din România cu multe gropi se poate merge cu căruţa, se poate face turism de caravană, pentru că în Germania nu există un astfel de turism”, a declarat Elena Udrea în cadrul unei emisiuni la postul Realitatea TV.

Elena Udrea a recunoscut că în România sunt probleme cu indicatoarele turistice.

„Avem probleme cu indicatoarele turistice, dar vom încerca să remediem această problemă până în 2010, pentru că problemele turismului românesc sunt multiple, iar lipsa indicatoarelor este doar una dintre ele, aşa cum s-a văzut la vizita recentă a preşedintelui. Până vom rezolva cu indicatoarele, vom încerca să promovăm produsele autentice româneşti şi alimentele tradiţionale””, a spus Udrea.

Elena Udrea a afirmat că acţiunile recente ale ministerului Turismului au adus încasări de milioane de euro, iar clipurile de promovare au fost gratuite

„Pe litoral au fost 10.000 de turişti, iar în Bucovina au fost 25.000 de turişti. În privinţa banilor, în cadrul acţiunilor recente ale ministerului Turismului s-au încasat milioane de euro atât în Bucovina, cât şi pe litoral, iar clipul Bucovina a fost un clip gratuit. Trebuie ştiut lucrul ăsta. S-a făcut cu resursele noastre de comunicare”, a mărturisit Elena Udrea.

Ministrul Turismului consideră că Băsescu este responsabil pentru construcţia drumurilor din România

„Toate drumurile care s-au făcut până în prezent în România s-au făcut la iniţiativa actualului preşedinte, Traian Băsescu, pentru că şi drumul rapid spre Moldova, cât şi o porţiune importantă a autostradei Soarelui s-au făcut la iniţiativa lui Traian Băsescu”, a afirmat Elena Udrea. Chiar si gropile sunt realizarea marelui conducator.





Maşinile second hand au trecere

21 04 2009

Conform ultimelor sondaje, în martie 2009, s-a ajuns la 52.897 maşini second-hand intrate în circulaţie, faţă de martie 2008, când au intrat 14.708 automobile. În schimb, înmatriculările de maşini noi au scăzut cu 60 la sută în primele trei luni din 2009, conform Direcţiei Regim Permise şi Înmatriculare a Vehiculelor.

Oamenii preferă maşini secondOamenii preferă maşini second

Astfel, în primul trimestru, înmatriculările de maşini uzate au crescut până la 80 la sută, ajungând la 77.000 unităţi. Comparând luna martie cu februarie, piaţa de auto noi, pare să-şi „revină” dacă luăm în calcul uşoara creştere a înmatriculărilor de acest fel, de la 7.183 la 8.123 unităţi.

Piaţa auto second conduce detaşat

Piaţa second stă însă mai bine, deoarece a crescut de trei ori în martie, comparativ cu februarie, de la 17.950 unităţi, la 52.897. Cea mai vândută marcă, de autoturisme noi este Dacia, cu aproximativ 7.000 de unităţi în primul trimestru, dar, totuşi, brandul autohton se află în scădere cu 67 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent. Urmează apoi Volkswagen, cu 3530 unităţi şi Skoda cu 2.241 înmatriculări. Volkswagen conduce şi pe piaţa maşinilor rulate, aflându-se pe prima poziţie cu cu 22.291 unităţi în primul trimestru, dublu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Locul doi este ocupat de Opel, cu 16.204 exemplare, dublu faţă de primul trimestru din 2008, iar pe locul al treilea s-a clasat Ford, cu 8.614 maşini.





Excluderea României din UE, temă de campanie în Olanda

17 04 2009

Liderul Partidului pentru Libertate din Olanda, Geert Wilders, face campanie pentru alegerile europene militând pentru excluderea României din UE, pentru renunţarea la Parlamentul European şi pentru limitarea Executivului european la un singur comisar, relatează Le Monde.

Partidul său urcă în sondaje, fiind chiar pe primul loc. PVV, care în prezent are nouă locuri în Parlament, profită de problemele create de criza economică, de necazurile judiciare ale liderului său – din cauza atacurilor virulente la adresa Coranului – şi de dezbaterea din Olanda legată de imigranţi. Wilders, care reia temele populiste ale lui Pim Fortuyn, asasinat în 2002, spune că vrea să devină premier în urma legislativelor, care, în principiu, vor avea loc în mai 2011.

Până atunci, PVV doreşte să obţină o primă victorie în alegerile europene din iunie, chiar dacă participarea în Olanda se anunţă scăzută, ceea ce ar putea penaliza populiştii, ca şi celelalte partide.

Formaţiunea lui Wilders sugerează suprimarea Parlamentului European şi va face campanie, printre altele, pentru respingerea unei aderări a Turciei, pentru excluderea României şi Bulgariei din UE, precum şi pentru limitarea Executivului european la un singur post de comisar. În plus, în opinia lui Wilders, UE nu ar trebui să se ocupe decât de moneda unică şi de cooperarea economică.

Excesele liderului populist nu-i sperie pe alegătorii olandezi. Din contră, spun analiştii. Maurice De Honm arată că, într-un an, numărul alegătorilor de dreapta care se declară dispuşi să voteze cu Wilders a crescut de la 30 la 60%. În rândul alegătorilor de dreapta moderaţi, numărul a crescut de la 13 la 23%. După ce a cucerit un electorat puţin instruit, PVV pare să atragă acum oamenii cu studii superioare şi persoanele care votează tradiţional pentru marile partide, toate în cădere liberă acum.

În condiţiile crizei economice, familiile sunt tot mai tentate de discursul unui lider care a propus recent acordarea unei indemnizaţii forfetare de 400 de euro fiecărui olandez. Finanţarea acestei măsuri ar fi asigurată, potrivit lui Wilders, mai ales prin retragerea trupelor olandeze din Afganistan şi renunţarea la programe militare.








%d blogeri au apreciat asta: