Proiect suburban: Cetăţenii sunt egali în faţa legii, dar nu şi pe carosabil
// Reprobabilele evenimente de circulaţie prezentate în ultimul timp în media au avut ca efect un concurs de propuneri de revizuire a legislaţiei rutiere. Cea mai revoluţionară, cum era şi normal, a venit din partea unui senator PD-L, partid preocupat de reformarea statului. Acesta propune ca amenzile de circulaţie să nu mai fie legate de salariul minim brut pe economie, ci să fie proporţionale cu venitul contravenientului.
Demersul este unul pur populist, menit a exploata indignarea (legitimă de altfel) a cetăţenilor în urma repetatelor încălcări ale regulilor de circulaţie de către persoane cu statut privilegiat, cel puţin în mass-media. Proiectul de lege depus la Senat stabileşte valoarea punctului amendă la 10% din salariul minim brut pe economie, pentru contravenienţii ale căror venituri anuale nu depăşesc 30.000 lei, la 2% din venituri pentru contravenienţii cu venituri anuale între 30.000 şi 300.000 de lei şi la 1% din venituri pentru contravenienţii cu venituri mai mari de 300.000 de lei.
În expunerea de motive, iniţiatorul a ţinut să-şi demonstreze talentul oratoric: „Asistăm nu de puţine ori la comiterea unor accidente grave de circulaţie, soldate cu victime umane sau cu prejudicii materiale, comise de persoane ce deţin averi colosale, figurează prin tot felul de topuri ale bogăţiei; de foarte multe ori, aceste persoane sfidează autorităţile şi încalcă legea tocmai pentru că ştiu că îşi permit să plătească amenzile prevăzute de Codul Rutier, cuantumurile acestora fiind minuscule prin raportare la veniturile lor”. Cum nici nu s-a sinchisit să studieze rapoartele poliţiei referitoare la cauzele accidentelor grave, senatorul PD-L ar trebui informat că o treime din acestea (aproximativ 30%) sunt cauzate de „indisciplina pietonilor” şi numai 15% de nerespectarea regimului de viteză. E adevărat că alte 10% sunt cauzate de neacordarea priorităţii de către conducătorii auto pietonilor, însă e puţin probabil că şoferii săraci sunt mai „prietenoşi” cu pietonii decât cei bogaţi. Motivaţiile iniţiatorului nu sunt fundamentate pe studii, ci sunt bazate pe senzaţii subiective şi pe conţinutul jurnalelor de la ora 5 ale televiziunilor.
Curat neconstituţional
În plus, proiectul vicepreşedintelui Comisiei juridice a Senatului mai are o problemă: este neconstituţional. Articolul 16 al Legii fundamentale prevede că „cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”. Iar propunerea tocmai asta face: discriminează. Aceeaşi încălcare a legii este considerată mai mult sau mai puţin gravă în funcţie de veniturile autorului. Senatorul şi susţinătorii proiectului invocă principiul prevenţiei, susţinând că aceeaşi amendă plătită şi de un bogat şi de un sărac are caracter descurajator numai în cazul ultimului, primul fiind dispus să achite cu zâmbetul pe buze valoarea „ridicolă” a contravenţiei. Numai că, potrivit legii, contravenţia este legată în principal de o faptă săvârşită deja, şi nu de una viitoare. În plus, iniţiatorul jurist ar trebui să ştie că „sancţiunea stabilită trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite”, şi nu cu venitul contravenientului. De altfel, actuala lege prevede o altă categorie de sancţiuni, nu amenda, menite a preîntâmpina nediscriminator săvârşirea altor fapte sancţionate. Amenda este legată numai de faptele deja săvârşite, fiind o sancţiune principală, alături de avertisment. Alte sancţiuni au caracter preventiv, şi anume sancţiunile complementare. Acestea „au ca scop înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii altor fapte interzise de lege şi se aplică prin acelaşi proces-verbal prin care se aplică şi sancţiunea principală a amenzii sau avertismentului”. Ele constau în „aplicarea punctelor de penalizare, suspendarea exercitării dreptului de a conduce, confiscarea bunurilor destinate săvârşirii contravenţiilor, imobilizarea vehiculului sau radierea din oficiu a înmatriculării sau înregistrării vehiculului”.
Birocraţie mărită
O altă consecinţă a unei eventuale modificări a legii ar fi creşterea birocraţiei. Astfel, potrivit proiectu-lui, „contravenienţii vor avea obligaţia prezentării fişei fiscale privind veniturile pentru anul anterior în termen de 15 zile de la solicitarea agenţilor constatatori sau a personalului încadrat în instituţiile specializate pentru încasarea amenzii”. Care urmează a fi cuantumul amenzii pe perioada 1 ianuarie-28 sau 29 februarie după caz, pentru că aceasta este data depunerii fişei fiscale de către angajator? Textul proiectului precizează că „pentru amenzile contravenţionale în cuantum de până la 20 puncte-amendă, contravenientul poate achita pe loc agentului constatator jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege”. Însă de unde poate şti agentul constatator venitul anual al contravenientului? Trebuie acesta să umble cu fişa fiscală după el permanent, alături de cartea de identitate şi carnetul de conducere?
Expropriere prin amenzi
Actualul Cod Rutier este destul de drastic, iar aplicarea sancţiunilor complementare ar fi suficientă pentru ca persoanele avute să fie mai prevăzătoare. Doar nu au dat sute de mii de euro pe bolizi pentru a nu îi conduce, având carnetul suspendat pentru depăşirea limitei de viteză sau nerespectarea culorii roşii a semaforului. Problema este neaplicarea actualei legi, nu cuantumul amenzii. O amplificare a acesteia ar duce la majorarea şpăgii acordate şi la o tentaţie mai mare a poliţiştilor de a o primi. Şi mai grav însă este faptul că, în eventualitatea adoptării unei astfel de legi, se deschide o adevărată Cutie a Pandorei, prin care nu numai nesimţirea la volan este sancţionată. Contravenţii se acordă în diferite domenii, de la cel fiscal până la cel al muncii. Dacă toate acestea vor fi proporţionale cu veniturile contravenientului, probabil că, indiferent de nivelul acestor venituri, contribuabilul nu va mai rămâne cu nimic. Statul îi va confisca proprietatea prin amenzi.
Lenin era fics pix fata de PDL
Libertate nu taxe ! 
Comentarii recente